Concediul se poate transforma într-un calvar dacă mergi cu persoane nepotrivite. Mai jos am făcut o listă cu categorille de oameni care, din experiența mea, te pot face să te simți mizerabil chiar și în cele mai mișto destinații văzute de către omenire.
Cel mai sărac om din lume:
Nici eu nu sparg banca înainte de concediu și nici nu am în obicei să aleg destinații foarte scumpe, pe care mi le-aș permite cu greu și implicit aș simți natural nevoia să fac economie.
Dar o dată ajuns la destinația aleasă cu grijă, vreau să mă pot relaxa și să-mi permit să-mi satisfac plăcerile vinovate.
Dacă alegem să mergem la Veliko Târnovo, sigur o să merg într-o dimineață la Ego 1 la micul dejun, pentru că peisajul e absolut demențial… indiferent cât de ieftină ar fi mâncarea la Bulgaru’ Onest sau la Mega Image-ul lor. Sau poate vreau să mănânc o ciorbă de pește la Tuzla, la una dintre terase, nu să mă duc 4 km cu mașina până la Lidl să-mi cumpăr altceva … genul ăsta de lucruri mărunte mi se pare că fac diferență.
Mă irită foarte tare genul ăsta de oameni, îmi cam strică feng shuiul și mă fac instant să-mi blestem zilele și să mă simt mizerabil.
Cel care are o agenda personala diferită de cea a grupului:
Am mers într-un an cu 4 băieți de la Poli în drumeție cu cortul, pe la Babele. Eu îl știam bine doar pe unul dintre ei, iar cu restul eram doar ceau-ceau.
La un moment dat ne-a prins ploaia pe la Canton Jepi (refugiul abandonat de pe Jepii Mari), și trebuia să hotărâm unde anume ne cazăm, întrucât eram destul de uzi, aveam nevoie să stăm peste noapte undeva unde exista căldură.
Am googălit și dat telefoane, singura cabană care se încadra era la Padina, iar de unde eram noi drumul era destul de facil, pentru că doar cobora.
Un membru al grupului ținea morțiș să înnoptăm la Babele, pentru că voia el să se întâlnească cu niște prieteni de-ai lui și să petreacă seara cu ei, dar din păcate la Babele condițiile de cazare erau proaste și nici nu aveam unde să ne uscăm lucrurile.
Ne-am cam ciondănit legat de asta, mai ales că ăla era prieten cu ceilalți iar eu eram intrusul grupului. Este nasol când mergi cu genul ăsta de oameni, care țin ei morțiș să facă lucrurile într-un fel anume și sacrifică în mod stupid bunăstarea grupului pentru un interes personal.
Cel care se îmbată seara, iar apoi zace a doua zi:
Îl cunoașteți și voi, cred că nu este persoană care să nu aibă un astfel de prieten. E genul ăla care, indiferent unde mergeți în city break, simte nevoia să meargă în club, să facă pe Banderas, să tăvălească o grămadă de bani și să se culce dimineață.
Mai fac și eu asta, nu sunt împotrivă, dar n-ai vrea dacă tot am bătut drumul până aici să ne putem la somn la o oră decentă, pentru a ne putea trezi de dimineață să vizităm obiectivele mișto?
Nu m-ar deranja dacă ar face asta în București și eventual am ieși cu scopul ăsta, dar în concediu mă irită destul de tare. Pentru că sigur ne strică programul de a doua zi.
Cel mai leneș om din lume:
Ultima categorie e aia care atunci când merge în concediu, se trezește la 12 la prânz, stă la grătar și la șpriț și poate se plimbă 20 de minute seara.
Înțeleg ieșirile făcute pentru relaxare, uneori vreau și eu să-mi trag sufletul după niște zile grele de muncă, dar dacă mergem într-un oraș turistic sau istoric, trebuie să-mi asum că mă voi plimba până mă vor durea picioarele.
Persoanele care vor să facă concedii inactive ar trebui să aleagă destinații compatibile (să le zicem așă), … A trecut vara, dar genul ăsta de concedii se cam fac la mare, indiferent că vorbim de Tuzla, Vama Veche sau Neptun – Olimp, sau pe litoralul bulgăresc, în stațiuni consacrate gen Sunny Beach sau Nessebar, sau în locații mai liniștite, gen Krapets, Ezerets sau Shablenska Tuzla.
Adică dacă alegem Veliko Târnovo ca destinație, o să mă aștept să-ți iei încălțăminte comodă și să vizităm cetatea, Mini Bulgaria, sau parcul Sveta Gora. Ultima dată am făcut cam 10 km în fiecare zi, … Mă enervează foarte tare când trebuie să trag de oameni să facem niște lucruri pe care le-am agreat oricum de când am planificat călătoria, pe Sygic Travel.
