Senseiul – Este tipul ăla cu experiență mare, care atunci când își oferă expertiza este ascultat cu interes. E genul care îi învață pe ceilalți și, de multe ori când asociază evenimentul cu o experiența anterioară, oferă și o poveste, la pachet.
Măscăriciul – E genul ăla care face fel de fel de glumițe la birou, uneori în momente inoportune. Nu e profilul performant, nu excelează neapărat, dar e om de echipă și trage pentru grup când e cazul. Genul ăsta nu prea e luat în serios de cei competitivi, dar overall nu e foarte toxic pentru grup.
Carismaticul – Nu e cel mai bun la ceea ce face, dar e genul ăla de persoană calmă și populară, care nu supără niciodată pe nimeni și încearcă să facă lucrurile cât de bine poate. E genul conștiincios care trage mereu pentru echipă.
Competitivul – Încearcă să dea mereu randament maxim, se implică și își propune un nivel de performanță foarte ridicat. E jucător de echipă, deși sție că poate să facă la fel de bine lucrurile și singur. E amabil și săritor, dar e orientat către rezultate, iar asta îi poate supăra pe ceilalți.
Încrezutul ambițios – E genul ăla care are premisa de a deveni bun și are și ambiția necesară, dar este preocupat să se laude mai devreme decât ar fi cazul. E capabil să lucreze în echipă și poate ajunge să performeze, dacă există cineva capabil să-l țină cu picioarele pe pământ.
Leneșul experimentat – Se eschivează mereu cât e vorba de pus osul și încearcă să-și mențină un statut de superioritate, pentru a putea rămâne în ipostaza de a munci mai puțin. De cele mai multe ori, cei experimentați muncesc mai puțin decât ceilalți, pentru că ei, în teorie cel puțin, sunt cei care gestionează cu brio situațiile complicate.
Mediocrul meticulos – Nu e la fel de popular ca și carismaticul, dar își are un loc bine stabilit în echipă. E genul muncitor și organizat care-și face treaba cu brio. Știe să își vadă lungul nasului și face bine taskuri medii, care nu-i depășesc nivelul de inteligență sau de pregătire.
Justitiarul autoritar – E genul ăla narcisist care e incapabil să mintă. Face taskuri la nivel de provocări personale, dar nu îl interesează să performeze pentru echipă. De multe ori, e sonor și îi judecă pe cei din jurul lui care greșesc. Profilul ășta de om este impulsiv și, deși de cele mai multe ori e tolerat de către colectiv, își alege un număr foarte mic de persoane cu care interacționează în mod real.
Rockstarul – Este persoana considerată cea mai valoroasă din companie. La nivel de potențial și capacitate, nu după rezultatele de pe hârtie. E genul ăla privilegiat, căruia i se tolerează un anume comportament sau mod de funcționare, pentru că e capabil să rezolve situații dificile, … când apar ele… dacă apar ele.
Orgoliosul – E genul care are o agendă personală și povestește informațiile trunchiat, pentru a scoate în evidență lucrurile într-un anume fel. Nu îl deranjează binele colectiv, dar scopul principal este binele personal. Nu e suficient de flexibil pentru a renunța la orgoliu și de multe ori ajunge să fie dezamăgit.
Bârfitorul – E genul ăla mediocru care este mai preocupat să-i bârfească și să-i judece pe ceilalți. Cere ajutorul ori de câte ori trebuie să facă lucruri mai complicate și are impresia că mereu ceilalți trebuia să-l ajute mai mult. E genul care se plânge și îsi caută mereu scuze.
Aiuritul mediocru – De obicei e cel mai slab om al echipei, dar el are impresia că face treabă bună. Când i se spune că nu face ce trebuie nu înțelege și ia lucrurile personal. I se pare firesc să solicite mereu ajutorul celorlalți, iar dacă face ceva greșit, consideră că alții sunt vinovați, că nu l-au învățat destul.