Îmi place foarte mult să călătoresc. Am spus cumva că îmi place foarte mult să călătoresc? Voiam să zic că îmi place foarte, foarte, foarte, foarte, foarte mult să călătorescc.
Călătoriile sunt ca niște trailere de film. Îți permit să beneficiezi de o bucățică din experiența totală, dar pentru a înțelege cu adevărat cultura unui loc, ai nevoie să locuiești acolo și să te integrezi în societate. Doar că de cele mai multe ori, trailerele sunt mai bune decât filmele.
Eu îmi organizez călătorii și city-break-uri active, îmi place să merg mult pe jos și să descopăr lucruri noi. Plus că ador să observ oamenii și obiceiurile locale. Îmi place să vizitez locuri istorice, să testez mâncarea locală sau să fac jdemii de poze în locații drăguțe.
Îmi amintesc că la Bologna am mers peste 10 km pe jos, în fiecare zi. Ajungeam la hotel epuizat dar entuziast.
Sunt o persoană destul de realistă, nu am pe listă locații la care doar pot visa, ci locuri în care pot ajunge în 1-2-3-5-10 ani de acum înainte. Cumva, sunt configurat să n-am nevoie de lucruri Sci-Fi ca să pot fi fericit.
Nu mă interesează foarte mult locațiile propriu-zise, ci mai degrabă ce îmi transmit ele.
Islanda sau Norvegia – în vizită la Aurora Boreală
Am pe listă de foarte multă vreme să văd live Aurora Boreală. Nu îmi dau seama de ce îmi doresc asta atât de mult. Simt că am un potențial uriaș și am în general ambiții foarte mari, pot ajunge până la cer dacă-mi propun… Până la infinit și înapoi, cum îmi zice mereu o persoană dragă.
Cumva locul ăsta îmi pare perfect pentru decolarea mea metaforică spre cer.
Mereu mi-am imaginat că voi sta cumințel și înfofolit și voi urmări Luminile Nordului, alături de persoana iubită.
Din Europa, Aurora Boreală se poate observa din Insulele Lofoten (Norvegia), Peninsula Snaefellsnes (Islanda) sau din Tromsø (Norvegia).
Mi se pare interesant inclusiv faptul că e puțină loterie, există șansa să ajungi acolo și să nu poți vedea Aurora. Dar chiar și așa, se pot folosi aplicații care prezic șansele ca Aurora Boreală să poată fi observată… Și până la urmă, dacă n-aș putea vedea-o, aș mai încerca o dată…
Mai multe informații despre Aurora Boreală și locațiile din care se poate observa se pot citi pe Momondo.
O cursă de Formula 1 din Europa
Acum, cât încă mai participă Lewis Hamilton. Nu mi se pare greu să dau o fugă în Ungaria, la Hungaroring, ci doar scump. Mereu mi-am imaginat că voi face asta, cea mai mare problemă fiind probabil că nu aș avea cu cine să mă duc (și că ar fi greu să-mi iau concediu, mai ales acum că schimb jobul, și că aș sparge banca – să nu credeți că m-am făcut beizadea, dintr-o dată, încă trăiesc din salariu).
Să mănânc liniștit un gulaș papricaș la prânz și după să urmăresc pe viu Marele Circ. Circuitul din Ungaria este aproape de România, dar la fel de bine pot vizualiza și că aș merge la Monza, în Italia, la Hockenheim, în Germania sau la Spa Francorchamps, în Belgia.
Nu mă interesează atât de mult locația, cât mă interesează să văd și să simt întreaga experiență și vibe-ul din jurul fenomenului.
În goana după experiențe culinare
Adică-mi place să mănânc. Puțin și bun. De când am slăbit și m-am apucat să fac sport regulat, nu mai am impulsurile alea să infulec mâncarea cu tot cu frigider, dar tot gurmand am rămas.
Îmi amintesc cu drag când am fost la Trattoria Tony în Bologna și-mi imaginam că acolo mâncau mafioții pe vremuri.
Adevărul e că m-aș duce în diverse locuri și aș testa mâncarea stradală, iar seara aș mânca în locațiile alea în care mănâncă și localnicii. Alea îndepărtate de centru și ascunse pe străduțe.
Așadar, aș revizita clar Italia pentru toate bunătățile ei culinare, aș testa vinurile din Georgia, aș merge la San Sebastian (Spania) să mănânc orice în locații cu steluțe Michelin, m-aș reîntoarce în Grecia, să mă îndop cu gyros, souvlaki sau alte mâncăruri banale pe care le ador și aș merge în Madeira, să testez un restaurant local pe care mi-l tot laudă un prieten drag.
Astea sunt doar așa, câteva idei, cu destinații din Europa. Dacă intru în filmul ăsta și mă apuc de documentare, în mod cert voi mări lista.
Să văd zborurile cu balonul din Cappadocia
Am frică de înălțime, dar chiar și așa, sunt șanse destul de bune să îmi iau inima în dinți și să zbor cu balonul. Dacă jumătatea mai curajoasă ar decide că trebuie să zburăm amândoi, n-aș avea ce face decât să mă conformez.
Am observat că-mi place să-mi depășesc fobiile, mai ales atunci când sunt susținut și ajutat.
Deși eu mereu mi-am imaginat că aș sta liniștit, pe o terasă cu priveliște, aș experimenta mâncarea turcească și m-aș uita la alții cum zboară cu balonul…
Să experimentez cel puțin o locație paradis
Aici mă refer strict la destinațiile alea îndepărtate și foarte ieftine. Fie că vorbim de plajele din Thailanda sau de Malaezia sau Myanmar, motivul pentru care m-aș duce acolo ar fi curiozitatea.
Sunt curios cum este să fie totul ieftin în jurul tău, să stai lipsit de griji la plajă și să fie clima și fauna aia, parcă rupte din paradis. Mare, nuci de cocos, soare și leneveală. Eu unul cred că m-aș plictisi destul de repede de asta, dar tot aș experimenta.
Destinații cu istorie și arhitectură drăguță
Aici am pe listă Matera, Plovdiv, Sozopol, Valetta, Atena, Berlin (pentru Zid, logic), Praga, Cracovia, Rotterdam (pentru arhitectură contemporană și muzee), Roma, Milano…
Nu sunt în măsură să completez această listă acum, dacă aș începe propriu-zis să fac planificare și documentare pentru călătorii, aș găși mult mai multe destinații. Asta e așa, ce mi-a venit în minte repede.
Orașul apărut după explozia de la Cernobîl
Vreau să vizitez Slavutych. Mi-ar fi frică să merg să vizitez Cernobîl, am văzut că au început să se facă excursii, dar Slavutych e safe. E orașul care a fost construit după dezastru, orașul unde au fost relocați oamenii evacuați din zonele afectate.
Citisem că deși a fost construit în stil comunist, acesta este absolut fabulos pentru vremea în care a apărut. Și e plin de monunemte comemorative. Plăcerea asta este în stil bacovian, recunsoc. Mai multe informații despre povestea orașului pot fi citite aici.
Singapore, pentru piscinele celebre, de pe acoperiș
Mereu mi-am imaginat că voi face asta o dată. Să stau relaxat la o piscină din aia pe acoperiș, cum sunt cele din Singapore. Știu, există genul ăsta de piscine și în alte locuri, dar prima locație de genul de care am aflat a fost în Singapore.
Să merg la un meci la Aston Villa pe stadion
Vreau să înțeleg cum este experiența unui meci de fotbal pe un stadion din Marea Britanie. Nu visez să mă duc la vreun derby, iar Aston Villa e o echipă cu o poveste suficient de mișto pentru a-mi oferi genul ăsta de feeling.
La un moment dat era echipa mea preferată, dintre cele mici care nu se luptă la trofee.
La mare în Spania, Grecia, Croația
Îmi place la mare, îmi place să lenevesc la plajă și să mă ascund de soare, pe terase. Mă motivează foarte mult să privesc, să miros și să simt marea. Nu sunt genul care se bălăcește non-stop, deși știu să înot.
Aș alege ca destinație de vacanță, așă, pe relaxare, plajele din Spania, Grecia sau Croația. Am o experiența de genul, am vizitat acum niște ani Insula Skiathos și mi s-a părut genial totul.
Hei, cum adica nu ai cu cine sa te duci la cursa? Dar eu? EU CE AM???
Mă apuc să caut bilete?
Faine destinatii! Islanda sau Norvegia mi-ar placea si mie. La stadion cu siguranta e fain si in Marea Britanie, insa eu as reveni oricand pe Olimpico, unde am avut o experienta extraordinara. Ma fascineaza Japonia si Peru.
nu stiu nimic de peru, trebuie sa ma interesez…
Super destinații. Să ajungi să le bifezi pe toate!
multumesc
Îți doresc să ajungi peste tot 😀
merci. si eu imi doresc :))
F misto si plin de experiențe diverse, articolul. Îți doresc să scrii despre toate, după ce le-ai văzut și să ne inspiri cu ele.