Mă irită foarte tare asta cu sfaturile nesolicitate. Chiar nu se prinde nimeni ce se întâmplă, de fapt?
De cele mai multe ori, oamenii oferă sfaturi nesolicitate pentru ei, nu pentru că ar simți că persoana care le primește ar avea nevoie. O să detaliez mai jos. Fară să își propună neapărat asta, cei mai mulți oameni sunt invidioși pe reușitele altora și reacționează la instinct, conduși de ego.
Mai jos doua motive pentru care cred eu că oamenii oferă sfaturi nesolicitate.
Oamenii simt nevoia să dea sfaturi nesolicitate pentru a masca propriile eșecuri:
Toți avem impresia că suntem cei mai buni la ceea ce facem, că știm de toate și că putem face orice. Cumva, doar ghinionul sau niște factori externi ne-au împiedicat să avem succes, dar noi suntem acolo, pe muntele Olimp, bem ambrozie cu Zeus.
Când prindem pe cineva care ne povestește că e într-un moment greu, nu ne putem abține să nu-i dăm sfaturi. De fapt, sfaturile respective nu sunt pentru persoana care le primește, ci pentru noi. Să arătăm că noi am fi făcut mai bine. Noi suntem mai buni, noi știm să facem mai bine.
Și nu trebuie să fim rău intenționați ca să procedăm așa. Pur și simplu, pierdem controlul, ego-ul nostru trebuie să se hrănească cu ceva, iar ăsta e prilejul perfect.
Oamenii simt nevoia să dea sfaturi nesolicitate pentru a se asocia cu succesul tău:
Vrem mereu să fim în preajma celor care au succes. Și noi, și alții. Cum scoate cineva capul și face ceva măreț, cum pac, suntem și noi acolo. Adevărul e că oamenii cu aspirații se vor înconjura mereu de oamenii cu rezultate.
Problema apare datorită sentimentului care iese la suprafață în noi. Când suntem înconjurați de oameni buni, simțim nevoia să ne asociem cu succesul acestora, să considerăm că și noi suntem în situația aia. Nu vor rata nicio ocazie de a avea opinii și de a da sfaturi.
Dacă noi suntem în măsură să-i dăm sugestii pertinente celui ce are rezultate, înseamnă că suntem cel puțin la fel de buni ca el.
De ce mă irită pe mine să primesc sfaturile nesolicitate:
Primul motiv este că oamenii nu înțeleg cât de greu a fost până să ajungem să obținem un anumit lucru. De multe ori, facem compromisuri și ne asumăm prețul lor din capul locului, iar sfătuitorii nu vor putea înțelege asta. Nu, nu ajută să îi spui unei persoane care știe exact ce are de făcut, ce crezi tu că ar trebui să facă.
Al doilea motiv este că oamenii nu înțeleg și astfel îți vor da sfaturi inutile. De multe ori, oamenii se pripesc și-mi sugerează să fac lucruri pe care le-am încercat deja și au avut sau nu succes. Când cerem sfaturi, explicăm și întregul context. Altfel, sfătuitorii reușesc doar să ne irite sau să ne încurce.
Al treilea motiv este că unii consideră că știu ei mai bine. Tu zici că vrei să faci A și B, iar ei iau în derâdere opinia ta și îți spun că de fapt C e mai important, iar apoi încearcă să justifice alegerea. E amuzant când cineva încearcă să-ți explice ce e mai bine pentru tine.
Dar, dragi sfătuitori, continuați să faceți ceea ce faceți. Serios. Așa reușiți să-mi hrăniți ego-ul și să mă enervați, iar asta mă face să-mi doresc să performez și mai mult.
Dacă v-a plăcut articolul, vă recomand să citiți și “Oamenii fac compromisuri pentru că acceptă sfaturi de la persoane nepotrivite“, “Sociopatul carismatic” sau “Eternele victime“.
Ha ha, tare simpatică abordarea ta Și foarte bun articol. Așa e, de prea puține ori oamenii vorbesc despre tine cand dau sfaturi, de cele mai multe ori vorbesc despre ei. La fel si cand te barfesc :)) sincer, nici macar nu ma supăr, stiu sa discern ce mă ajuta și ce nu asa ca sfaturile necerute sunt doar apă sub pod pentru mine.
Nici eu nu ma supar, dar am momente cand ma irita / plictisesc. Oamenii pur si simplu nu se opresc din sfatuit…
Sunt de-acord cu tine. Când eram sfătuitoarea sfătuitorilor în fond mă simțeam micuță şi voiam inconştient să arăt că mă pricep. M-am dezvățat abia atunci când m-au înconjurat sfătuitorii şi mă deranja. Pentru că funcționez pe principiul “ce ție nu-ți place altuia nu-i face”, de cele mai multe ori, are grijă Universul să-mi oglindească ceea ce nu e prea plăcut pentru mine şi cei din jur. :)))
:)))) sfatuitoarea sfatuitorilor? am fost si eu asa, pana m-am prins ca nu e deloc bine.
Cu toate acestea, cred și simt cumva că există și oameni care oferă sfaturi pentru că pur și simplu le pasă de interlocutorul lor. Desigur, e greu să dai un sfat bun, dar și mai greu e să-l primești. Totodată, un sfat e un sfat, nu trebuie neapărat să fie pus în practică, dar merită să fie luat în considerare.
well, cei care au intentii bune si dau sfaturi “din marinimia inimii lor” stiu si care sunt momentele potrivite in care sa faca asta, cred…
Eu cred că nu ar trebui să fim atât de deranjați de prezența sfătuitorilor. La urma urmei, nu ne poate obliga nimeni să punem sfaturile în aplicare.
am patit sa fiu judecat pentru ca nu am actionat conform unor sfaturi nesolicitate :-/
pe mine ma irita maxim cand eu spun ca fac CEVA intr-un FEL ANUME si mi se spune CUM AR TREBUI SA FAC mai departe… sau, daca deraiez putin, sa aud “PACAT”.
pacat ce? ca imi plang de mila unii care nu fac mai nimic pentru ei? scuze… sunt prea pornit acum.
Asa de tare ma enerveaza si pe mine persoanele astea. Dar stiu ca in unele cazuri altii imi dau sfaturi chiar spre binele meu, fara vreo rea intentie. Tot ma enervez, dar macar stiu ca atunci ei au oarecum dreptate si ca sunt eu incapatanata. Eu functionez pe baza de imbolduri sau suturi in fund. :)))
i know sistah 🙂
Daca ai si un copil, sa vezi acolo sfaturi nesolicitate.. Si de la distanta
Stiu, cei mai mult sunt experti cand e vorba de copiii altora :))
Doamne cât mă enervează pe mine sfaturile astea nesolicitate. Ca mama, nici nu stii cate am primit de-a lungul timpului de la oameni care se pricep sa imi creasca copilul mai bine ca mine.
Da, stiu. Toti sunt profesori cand e vorba de altii.