E un pic mai complicat să scriu despre Robescu 14… e ca atunci când vrei să scrii despre un loc, care ți-a devenit foarte familiar, dar vrei să scrii despre el, ca atunci când l-ai văzut prima dată…
Primul lucru care ne-a atras a fost legat de faptul că se află în proximitatea biroului, a locului unde dăm cu sapa, cum zice Răzvan! Dar adevăratul atu este atmosfera și mai ales oamenii acestui loc și aici o să-l amintesc pe Silviu: mereu amabil, mereu zâmbind și mereu atent (și nu doar cu noi că mergem de mult timp, ci în general cu toți cei de la mese).
Acum, au trecut multe beri de când am văzut locul prima oară, dar o să încerc să-l prezint ca fiind unul din barurile, în care am fost recent.
Terasa e verde vara, e natură pe o latură a ei, în sensul că e umbrită de copaci sau plante agățătoare. Iarna (de anul acesta) este acoperită și încălzită, așa că pentru niște oameni ca noi cu viciul tutunului a fost binevenită această îmbunătățire.
Unul din lucrurile care m-au surprins plăcut la acest loc a fost cel legat de design-ul interior… acesta s-a schimbat o dată sau de două ori, în intervalul de un an și ceva, de când cunoaștem localul și s-a schimbat în și mai bine… și nu o dată, l-am văzut pe Silviu, meșterind la câte ceva și adăugând câte un element nou design-ului deja existent.
Muzica, câteodată mai ritmată, câteodată mai chill… Una din cele mai bune colecții de electro swing și funk jazz le-am auzit aici.
Narghileaua am înțeles că e fabuloasă aici, dar eu personal nu sunt amator de așa ceva.
Și mâncarea e bună aici și au un și un meniu al zilei.
Berea (Efes, ce bem noi în general) este 9 lei, asta ca să vă faceți o idee legată de prețuri… sunt oricum în media pieței.
Robescu 14 este însă locul în care suntem serviți cu berea preferată, înainte să apucăm să cerem ceva… feeling-ul acela că oamenii te cunosc și știu ce îți place să bei sau să mănânci!
