Câteva reguli de bun simț legate de publicarea advertorialelor pe blog

La un moment dat scriam că nu voi publica niciodată advertoriale ieftine, la duzină, pe acest blog sau pe celelalte pe care le dețin. Nu m-am răzgândit, să știți.

Pentru mine, bloggerii sunt vânzători. Aceștia își vând expertiza, timpul și abilitățile de a scrie și de a gândi pe un mediu online, gestionat și guvernat în totalitate de către ei.

Cititorii sunt cumpărători, aceștia plătesc cu timpul lor și poate chiar scot bani din buzunar pentru a susține munca celor ce scriu.

Văd că mulți scriu despre branding personal, dar îmi pare că foarte puțini înțeleg ce înseamnă, cu adevărat un brand, care este rolul brandului și care este publicul lui țintă.

Mai jos niște reguli de bun simț despre cum să ne consolidăm sau măcar menținem brandul personal prin advertoriale.

Prima regulă se referă la volumul de advertoriale publicate. Mai exact, la frecvența acestora.

O regulă de aur spune să publicați un advertorial la minim trei articole personale, care exprimă opiniile voastre reale. Dacă publicați un advertorial la patru articole personale este și mai bine.

Știți de ce? Cititorii nu intră pe bloguri să citească opiniile brandurilor scrise cu sârguință de către bloggeri. Pur și simplu nu interesează pe nimeni ce crede un brand despre propriul lui produs… Sau mai exact, ce vrea PR-ul să transmită publicului despre un anume brand. Nu interesează pe nimeni asta, credeți-mă.

Publicarea de advertoriale este de cele mai multe ori un compromis, pe care bloggerul îl face, fie că vrea să iasă cu piarista la suc, fie că are nevoie de niște bănuți extra, ca să cumpere mâncare pentru cactus.

Când scrie advertoriale, bloggerul trebuie să se identifice cu un cumpărător, nu cu un vânzător. Trebuie să se pună în pielea consumatorului produsului respectiv și să evalueze produsul, pe bune. În caz contrar, oricât de mare ar fi talentul scriitoricesc, se cam prinde toată lumea că articolul e de plastic, periat pe la colțuri și luat la ciocan, ca să dea bine.

O altă regulă nescrisă legată de publicarea de advertoriale este consecvența. Bloggerii trebuie să fie consecvenți și coerenți, vis-a-vis de produsele pe care le promovează. Dacă ai scris într-un articol că-ți place Pepsi, păi nu prea mai ai voie să scrii și despre Coca-Cola.

Credeți-mă, dacă eu ca cititor mă prind că tu mă duci cu preșul, nu o să mai vreau niciodată să am de a face cu produsul tău. Adică cu blogul tău. Pur și simplu, nu îmi place să fiu mințit și consider că timpul meu este important, astfel că n-am de gând să-l cheltui citind minciuni.

O altă regulă relevantă este publicarea advertorialelor care au legătură cu conținutul pe care-l promovez eu de obicei.  Cum ar fi să mă apuc să scriu articole despre crescut copiii, despre pilotat avioane sau despre migrația șoimilor călători? Ca fapt divers, nu cred că am văzut vreodată un șoim călător migrând… și nici nu știu unde migrează aceștia când migrează.

De scris, orice fel de text poate fi scris ușor cu un brief în față și cu un Google deschis în celălalt tab. Dar cât de credibil o să fie articolul meu? O să reușesc să-i conving și pe cei care se pricep cât de cât la produsul pe care îl promovez?

O altă chestie pe care eu o evit este să promovez un produs pe care îl promovează și alții, în cadrul aceleiași campanii. Prefer să întreb persoana care mă abordează câți alți bloggeri mai scriu despre asta și, eventual chiar să refuz, dacă numărul e destul de mare.

De obicei, un brief conține un număr de linkuri care trebuie incluse în articol, niște cuvinte cheie ce trebuiesc menționate și anumite imagini pe care brandul recomandă să le folosiți.

Cum se va deosebi articolul vostru de alte 10, scrise folosind aceleași surse de documentare, cu aceleași poze și cu accentul pus pe aceleași cuvinte cheie.

Când e câte o campanie din asta, eu ca fin observator îmi spun: Hai frate, toți ați fost la Casa Întoarsă de la Waldwipfelweg? Toți ați vizitat aceleași locuri și ați făcut aceleași poze? Ați fost împreună și ați folosit același aparat foto toți 10?

Știu că articolul Ce fac greșit bloggerii din bula mea a supărat niște oameni, dar știți, scopul meu nu este neapărat să-mi fac prieteni în blogosferă. Din păcate, genul acesta de articole oricum se vor pierde în marea de scriituri-zen, dar nu contează, eu mi-am făcut datoria. Și ca bonus, am observat cuminte cum cei din bula mea fierb și dau din coate.