Cartea are 140 de pagini și format mic, se citește foarte ușor. Eu am citit 90 de pagini stând în picioare, în tren, pe o rută de 2 ore 40 de minute… iar eu citesc destul de încet, plus că mediul înconjurător era gălăgios și perturbant.
Cartea este scrisă sub formă de poveste și îi are ca protagoniști pe Pedro și Bruno, doi băieți săraci, de la sat, care au aspirații mari. Sunt prezentate două perspective, cea a cărătorilor de găleți și cea a constructorilor de conducte, iar cartea prezintă anumite strategii de îmbogățire, împreună cu niște date concrete.
Poza e făcută în cafeneaua La Vita E Velo, de la Universitate, un loc chill, unde puteți lucra sau citi nestingheriți.
În mare, cum zilele sunt la fel de lungi atât pentru bogați cât și pentru săraci, autorul prezintă faptul că oricine respectă niște reguli și se organizează suficient de bine poate deveni milionar, în măsura în care folosește mereu timpul în favoarea lui.
Îmi place perspectiva cărții, oricât de mare ar fi salariul lunar (găleata), oamenii care depind doar de salariu (nu sunt plătiți dacă nu ajung la muncă) sunt banali cărători de găleți, indiferent de cât de select este postul pe care lucrează. Autorul pune accentul pe faptul că, pentru un trai decent în viitor, fiecare are nevoie să economisească și să investească bani, investiții ce pot aduce profit în 2-3-5 ani sau 50 de ani.
Recomand oricui această carte, iar pentru o perspectivă similară, recomand și Riscant acum înseamnă sigur, scrisă de Randy Gage. De asemenea, o altă carte mișto care prezintă aspecte financiare este Cel mai bogat om din Babilon, de George S Clason.
