Mă știți doar, sunt capabil să ilustrez “urâtul” într-o formă și mai urâtă, dacă-mi propun. Deși nu am mai prea scris și nici nu am mai fost prea activ simpatic pe Social Media, am urmărit în permanență tot ce se întâmplă în blogosferă.
În acest articol o să scriu, pe scurt, care este problema bloggerilor din bula mea.
Da, acest articol se adresează bloggerilor, nu cititorilor care scriu doar pe caiet.
Bloggerii se comportă ca niște people pleaseri când vine vorba de alți bloggeri
Toți sunt prieteni între ei pe Social Media și vorbesc așa frumos unii cu ceilalți și unii despre ceilalți când e vorba să scrie pe pereți. Awwww, befeforevăr.
Să vedeți însă ce bălăcăreli și ce hatereală tristă are loc în privat. Sunt destui care bârfesc, mor de grija altora și judecă, dar se afișează cei mai buni prieteni, cei mai calmi și cei mai cuminți pe social media.
Bloggerii nu înțeleg că ei scriu pentru cititori, nu pentru alți bloggeri
Dap, publicul vostru țintă sunt cititorii obișnuiți, nu alți bloggeri. Pun pariu cu voi că sunt foarte puțini bloggeri activi care citesc mai mult de alți 10 bloggeri. Iar acum am fost mărinimos, 10 bloggeri e chiar mult. Ar trebui să înțelegeți foarte bine publicul țintă și să vă adresați acestuia.
De asemenea, dacă nu aveți o personalitate wow, dacă nu sunteți vreun Charles Bukowski sau vreun alde Chuck Palahniuk, nu prea interesează pe nimeni povestioarele voastre.
Mai ales că mulți dintre voi scrieți fără cap și fără coadă. Nu văd o afirmație fermă-n text, o concluzie bine conturată, o… nimic. Dacă resetez ordinea paragrafelor, de multe ori nu s-ar pinde nimeni că am făcut asta.
Bloggerii se căciulesc cu follow-for-follow, comment-for-comment
Schimbul de comentarii și lăicuirea de fațădă nu prea ajută, de fapt. Nici din punct de vedere SEO nu e mare brânză, un singur comentariu lăsat la cineva sau primit de la cineva are aceeași valoare ca și 1000 de comentarii lăsate sau primite.
Mulți bloggeri se îmbată cu apă rece și au impresia că sunt populari și apreciați, când de fapt sunt doar parte dintr-un mecanism, dintr-o morișcă. Eu mă prefac prieten cu tine, ca tu să pretinzi că ești prieten cu mine.
Bloggerii se comportă ca și cum ar fi onorați să scrie pe pufuleți, despre pufuleți, dar se plâng în privat
Mă iertați, dar eu nu pot să fac poze cu ceai la plic și să mă prefac că-s atât de bucuros, de parcă mi-ar fi trimis Armani sacoul ăl’ mai bun și mai scump, făcut special pentru mine de către croitorul mafiei.
Pur și simplu nu pot. Mi se pare degradant pentru mine ca și individ. Dacă m-ar ruga cineva să muncesc o oră pentru 10 lei, fie aș zice că o fac gratis, că sunt empatic cauzei, fie l-aș trimite la plimbare.
Iar problema mea nu e că se bucură la pufuleți, ci că strică piața. Creează falsa impresie că toți bloggerii mai puțin consacrați ar trebui să radieze de fericire la câte un cadou de câtiva leuți.
Bloggerii postează tot ce scriu pe cele mai inutile grupuri, dar nu înțeleg de ce au tot 15 unici, cu tot cu rude
Să vă explic ceva, bă băjetzi și dragi domnitze. Bloggerii sunt vânzători, iar ei trebuie să se adreseze unui public de cumpărători, nu să se promoveze între alți vânzători. Carevasăzică, vânzătorii vând, cumpărătorii cumpără. Este foarte puțin probabil ca vânzătorii să și cumpere, că ei sunt preocupați să vândă.
De asta e inutil să postezi ultimele articole pe grupurile de bloggeri. Voi nu ați văzut că genul ăsta de grupuri n-au nici măcar 10 interacțiuni pe postare? Cam aia e valoarea grupului.
Sunt vreo două grupuri care fac unpic de treabă, dar mult sub un grup populat de către cumpărători, oricum.
Bloggerii inundă blogul cu advertoriale scrise pe bani puțini, ca apoi să se mire că n-au cititori
Mie îmi sângerează ochii atunci când văd advertoriale peste advertoriale. Efectiv, nu mă prind unde este opinia bloggerului și unde e opinia brandului. Optim ar fi să publicați un advertorial la 3 articole, dacă nu chiar la 4-5.
Scopul blogului este să etaleze opiniile voastre, nu să ducă de nas cititorii. Plus că, pe toate fermele astea de advertoriale nu scrie neam ceva negativ de vreun produs sau de brand. Totul e bine și frumos și zen și wow.
Că așa facem noi review. Tot ce primim gratis este bun. Nu cumva să-i supărăm pe ăia dispuși să ne trimită pufuleți.
Bloggerii scriu așa, de parcă ar vrea să primească premiul Nobel pentru pace pentru fiecare articol
Nu cumva să deranjeze pe cineva sau să supere pe cineva cu opiniile lor, că asta e rău. Nu spunem că un lucru este nasol, zicem că nu a fost prea ok.
La fel, hai să lăudăm ceilalți bloggeri, să explicăm mereu de ce îi urmărim și cât de buni prieteni suntem noi, ca nu cumva să nu primim și noi un biscuite, pe bază de recomandare.
Că așa avem noi impresia, că dacă avem comentarii de la alți bloggeri, avem comunitate.
Când vine vorba de scris pe bani, bloggerii lucrează la prețuri derizorii
Nu știu cum e în cazul altora, dar timpul meu costă destul de mult, pentru că e destul de limitat. La fel, și expertiza costă.
Problema apare când piața e inundată de diverse persoane care scriu mega-ieftin, iar cei ce cumpără articole au impresia că ăla-i prețul. Ăștia cred că dacă posezi două pungi de pufuleți poți publica oriunde.
Bloggerii scriu de parcă ar avea expertiză legat de orice
Ei se pricep la toate. Dacă reușesc să facă fundița-n două feluri, se simt îndreptățiți să-i învețe pe alții să se lege la șireturi. Și eventual, fac și o serie de tutoriale.
Ați văzut voi blogger care să nu aibă impresia că se pricepe la SEO? Dacă știe să citească ce scrie în Yoast, e cel puțin level 99. Te prinzi de cât se pricepe fiecare la SEO când vezi câte backlinkuri are sau ce fel de stragetie folosește pentru a crește blogul.
Sunt unii care își fac niște poze pentru articole absolut horror, dar se simt în măsură să îi învețe și pe ceilalți. Fac tutoriale. Uneori mă abțin să nu le explic de ce greșesc, sunt genul care atunci când primesc feedback negativ au impresia că îi invidiază alții și eventual, se mai și plâng unpic pe Social Media.
Știu, genul ăsta de articol deranjează niște personaje. Ca să mă înjurați organizat, vă rog să scrieți câte un mail pe razvan@99xp.ro. Promit să citesc tot ce primesc aici și să vă și răspund.
Nu te mai citisem de mult… Dar sa știi ca tare mi-a plăcut! Eu când citesc un blog, o fac în calitate de cumpărător. De-asta nu prea citesc bloguri. Asa de mult mi-a plăcut trasul tău de urechi! M-am regăsit și rușinat, pe alocuri. De mult am simțit și eu ca toate advertorialele astea ma fac sa ma prostituez. De-asta am și decis sa nu mai particip decât pe sărite la concursuri gen SuperBlog. Unde chiar an ceva de zis, voi zice. În rest ma abțin, ca deja îmi e rușine cu modul în care s-a transformat blogul meu. Sa… Read more »
La câte palme mi-am luat peste ochi, comentariul ăsta e bine venit. Când toți îți zic că ești beat, du-te de te culcă… doar că eu știu că nu sunt beat.
Ăăă… pân’ la pufuleți, te rog! Nu de alta, dar mie chiar îmi plac! 😃 Una peste alta, nu te contrazic, ai dreptate şi cred că o ştim cu toții, dar n-am recunoaşte în ruptul capului că periem cum ştim noi mai bine pe te-miri-cine pentru doi lei sau pentru un premiu de toată jena. Nah, cuvintele-s gratis, internetul ieftin, plictiseala mare şi de-aici disponibilitatea de a scrie orice, pe oricât, oricum. Dacă mai cade ş-o mãslinã, se cheamă că n-ai scris degeaba şi ți-a fost apreciată munca. Care muncă, deseori, valoreazã fix cât măslina primită, dacã nu mai puțin.… Read more »
Si mie-mi plac pufuletii.
Cred că merităm, din când în când să ne scoată cineva din visare. Pe alocuri, sunt de acord cu tine. Esența blogului se pierde dacă scrii doar advertising. Uite, eu de asta nu am mai participat la SuperBlog. Nu pot să scriu despre ceva în care nu cred sau nu folosesc și nici nu voi folosi. Acum mă gândesc serios dacă mă voi mai înscrie sau nu. Măcar la probele cu care rezonez să-mi dau cu părerea. Nu m-am hotărât.
Multumesc mult pentru feedback, Aniela
Bun articol, cam dur dar merge. Mă regăsesc în ce zici prin unele lucruri. Ceea ce scriu, cum aleg să promovez și pe cât scriu e treaba mea însă și nu ar trebui sa deranjeze in vreun fel un alt blogger sau pe altcineva. Eu zic de mine acum. Fiecare și-a făcut blogul pt anumite motive, ale lui. Acu că mai iese o maslina sau ceva cu care sa plătești găzduirea, e binevenit, as zice eu. 😁
Apreciez feedbackul, multumesc Oana.
Super articol, felicitări! Chiar n-am mai avut timp de citit pe aici dar uite că azi dau peste … pufuleți bine făcuți😉. Pardon, un articol excelent. Părerea mea este că a fi blogger de orice înseamnă să faci actorie în scris, oscilând între comedie și tragedie. Doar la foarte puțini le iese bine. Am experimentat și eu SuperBlog și mi-a prins bine într-un fel, poate o voi mai face dar nu cap-coadă, doar voi scrie la ce probă îmi place. Iar în cele două bloguri ale mele, scriu ce vreau, cum vreau, adică în stilul meu. Urăsc blogurile care sunt… Read more »
multumesc mult pentru feedback Elvira.