În articolul ăsta o să menționez toate berile încercate de mine în străinătate, locurile unde le-am băut și o să scriu lângă fiecare o mică impresie.
Nu îndrăznesc să menționez pe undeva review bere, că nu aș ști să fac asta, eu abia disting Harghita de Hațegana (da, mai există Hațegana, dar se face la Craiova și se vinde în puține locuri).
O să încerc să tot actualizez articolul ăsta, pe măsură ce mă duc prin străinătățuri. Am băut și Heineken sau Amstel, dar nu merită menționate, nu că n-ar fi bune, dar se gasesc și la noi.
Bere băută în Bulgaria:
Kamenitza:
Foarte bună și populară în anumite zone a Bulgariei, e berea mea preferată de la ei. Prima Kamenitză am consumat-o cu sete la Shablenska Tuzla.
Conform Wikipedia, Kamenitza este una dintre cele mai vândute beri bulgărești, iar prima fabrică a fost făcută de niște elvețieni în Plovdiv, pe dealul… vă las să ghiciți… pe dealul Kamenitza. Între timp brandul a fost achiziționat de InBev, cei care dețin și Corona, Leffe sau Beck’s.
Burgasko:
A doua bere încercată la Shablenska Tuzla a fost Burgasko, care nu m-a impresionat foarte tare. Îmi amintesc că am întrebat la terasă “How is it called?”, că nu puteam să citesc neam ce scrie pe etichetă, iar bulgarul, foarte săritor mi-a zis “Yes, it is very cold.”
Wikipedia zice că la început Burgasko se făcea la Burgas (cred că de aici și numele), iar în ’95 a fost cumpărată de Kamenitza.
Zagorka:
Zagorka am băut prima dată la Nessebar, după s-a terminat Kamenitza. E așa și așa, îmi pare similară cu Burgasko, dar nu mă dă pe spate, parcă e prea aspră…
Tot de pe Wikipedia am aflat ca Zagorka e făcută la Stara Zagora, dar ea a fost inventată de către un doctor ceh, ce se mutase din Praga în Bulgaria.
Pirinsko:
Pirinsko am băut o singură dată, acum, în ieșirea de la Veliko Târnovo. Mi s-a părut bună, cumva foarte asemănătoare cu Kamenitza.
Conform Wikipedia, Pirinsko a apărut la Blagoevgrad, dar între timp a fost cumpărată de către Carlsberg.
Shumensko:
Tot la Veliko Târnovo am băut și Shumensko, în același loc unde am băut și Pirinsko. Mi-a plăcut mai mult Pirinsko, ce-i drept, dar nici asta nu a fost proastă.
Shumensko e o altă bere care a ajuns să fie între timp deținută de Carlsberg. Nu am avut nevoie să mă uit pe Wikipedia să mă prind că a fost făcută prima dată în localitatea Shumen.
Starobrno:
Știți Staropramen? Ei bine, asta se cheamă Starobrno, pentru că e făcută la Brno, nu la Praga. E bunicică, dar tot așa, nu m-a dat pe spate. Tot la Veliko Târnovo am băut-o.
Deși nu m-aș fi așteptat, pe Wikipedia e foarte bine documentată berea asta. Povestește în detaliu istoria brandului, ce a ajuns în cele din urmă sub grupul Heineken.
Bere băută în Grecia:
Mythos:
Prima dată am băut bere Mythos printr-a zecea, când am fost cu colegii de școală într-o tabără la Paralia Katerina. Data următoare când am încercat-o a fost când am ajuns în insula Kos, unde am stat 8 săptămâni.
Mai beau și în București din când în când, atunci când mă duc să halesc câte ceva la Gyros Thessalonikis în centrul vechi. E 9 lei o sticlă de Mythos la 0.33L, dar e de la mama ei, pe etichetă scrie că e importată din Grecia.
Gustul e ok, iar berea e bunicică la gust și nici nu este foarte dură.
Am înfulecat și un gyros de porc aseară, m-am simțit vreo 10 minute ca Zeus.
Bere băută în Italia:
Peroni și Nastro Azzurro:
În cadrul ieșirii din Bologna am băut vin la restaurantele pe unde am mâncat (Trattoria Tony, Ristorante Victoria și La Verace), dar în cameră ne-am delectat cu niște bere italienească. Am testat Peroni, cea cu sticlă roșie și Nastro Azzurro făcută tot de către cei de la Peroni. Bune amândouă, parcă cea cu sticlă roșie a fost puțin mai dulceagă.
Birra Moretti:
Am băut și câte o Birra Moretti după ce am vizitat Muzeul de Artă din Bologna și ne-am răsfățat tot italienește, cu niște pizza.
