Nu știu alții cum sunt, dar eu am făcut o grămadă de năzbâtii când eram mic. Poate că năzbâtii e prea mult, dar copilării sigur am făcut.
Deși eram un copil cuminte și rușinos, deveneam foarte creativ când era vorba de trăsnăi.
Mai jos am compilat o listă cu chestiuțele pe care le-am făcut și care, cred eu, le-ați făcut și mulți dintre voi.
Suc în capac
Am turnat și băut suc din capac. De obicei făceam așa ca să nu se prindă ai mei, că n-aveam voie să beau Pepsi seara… Mă agită dom’le, dupaia nu mai pot dormi.
De parcă nu eram destul de agitat oricum. Știu că mereu am avut probleme cu ora de culcare, indiferent cât de târziu era, eu voiam să mai stau.
Ambalaje goale înapoi în dulap sau în frigider… sau în pom
Uneori, când mâncam toate dulciurile, puneam ambalajul înapoi în dulap sau în frigider. La fel făceam și iarna, șterpeleam bomboane din brad și puneam ambalajele goale înapoi în pom, ca să nu se vadă.
Trist era când mama știa că mai avem dulciuri și voia să servească musafirii… dintr-o cutie de ciocolată goală.
Ne-am gustat mucii
Cred că toți am făcut asta, când eram mici. După mine, adulții se împart în două categorii… Ăia care și-au gustat mucii și ăia care nu recunosc.
Îmi amintesc rușinat că în clasele I-IV obișnuiam să fac biluțe de muci și să “trag” cu ele prin clasă. Dar am circumstanțe, nu eram singurul care făcea asta.
Ne-am tuns părul singuri
Îmi amintesc că o dată am vrut să-mi elimin un ciuf din podoaba capilară și evident că am tăiat în plus. Am stat câteva luni bune cu niște scări în cap, până mi s-a uniformizat părul.
Nu aveam arfe de fashionist, dar mă deranja că râdeau copiii de mine la școală că eram ciufulit și aveam moațe de păr.
Am mințit părinții că e ziua cuiva
Știți minciuna clasică. O mințim pe mama că e ziua cuiva, ca să ne lase afară sau ca să putem sta până mai târziu.
De obicei făceam asta ca să mă scuz când stăteam în oraș mai mult de ora 10. Ajungeam acasă târziu, mama mă certa iar eu ziceam că era ziua lui Cutărescu și nu puteam să plec, că nu plecase nimeni.
Am chiulit de la școală că suntem bolnavi
Asta e și ea destul de clasică. La liceu îmi amintesc că eram foarte bolnăvicios, închipuit, firește. Mă duceam doar la orele care contau și spuneam de multe ori că am fost bolnav.
Nu chiuleam de la materii importante, ca să nu mi-o iau de la păriți, când aflau de absențe la ședințele cu părinții.
Ne-am dus la școală cu temele făcute de părinți (și s-a prins profesorul)
Îmi amintesc că am avut la lucru manual de construit o căsută de carton. Să zicem doar că a muncit mama vreo două zile bune, ca să iau eu un 10 amărât.
Era amuzant că nu doar eu aveam proiectul făcut de către părinți… La școală ne întrebam unii pe ceilalți dacă tema a fost făcută de mama sau de tata…
La desen făceam la fel, o puneam pe mama să-mi picteze diverse. Se prindea și profu’, ce desenam la școală era horror, dar mereu aveam temele făcute bine.
Am copiat temele în pauză
Eu eram la un liceu destul de bun din oraș și primeam o grămadă de teme… Eram un elev okay, dacă-mi dădeam silința excelam chiar, dar eram puturos.
La engleză îmi copiam temele de la colegii sau colegele mai slabe decât mine și de multe ori, când îmi venea rândul să citesc din cartea de exerciții, corectam pe loc, în minte.
Așa m-a prins profa, că a văzut că scrisesem greșit, dar am citit corect. Atunci mi-a zis să citesc toată tema sau primesc 4. Și am “făcut pe loc” aproape bine și am luat 8.
Am făcut glume proaste profesorilor
Mereu îl trollam pe proful de desen. Avea o problemă cu ceasurile și noi știam că ajunge în clasă pe la și 10, dar dădeam ora cu 20 de minute mai târziu.
S-a prins de câteva ori, dar nu ne-a zis nimic, cred că-i convenea și lui să plece mai devreme de la oră.
Nu știu dacă se încadrează neapărat în glume proaste, dar îmi amintesc că “accidental” i-am tras o minge de handbal în cap profului de sport pentru că o punea pe fata de care-mi plăcea din clasă să facă flotări ca să-i admire fundul. M-a pus să alerg și mi-a pus 4, că n-am rezistență, dom’le.
Eram în echipa de volei a școlii și i-am zis profei că dacă nu îmi transformă nota 4 în 10, nu mai fac antrenamente… Nu pot să particip dacă am 4 la sport, că înseamnă că nu sunt bun la sport, nu?
Mare dramă ce a fost, am fost chemat la director să asist cum îmi făcea antrenoarea lobby. Amuzant e că directorul era vecinul meu de bloc și s-a uitat foarte amuzat la mine…
Director: Bine mă Florine, da’ ce ți-a făcut? Ți-a spart capul?
Florin: Mi-a tras intenționat o minge de handbal în cap.
Director: Așa ai făcut Răzvan?
Răzvan: Domn director, eu sunt bun la volei și fotbal, nu la handbal.
Director: Vezi? Nu e bun la handbal.
Răzvan: Da, nu sunt bun…
Director: Dar de ce i-ai tras o minge-n cap? Zi sincer, l-ai lovit intenționat?
Răzvan: Da. O punea pe Emilia să facă flotări și se uita la fundul ei.
Director: Mă Florine mă, vrei să-i spun lu’ nevastă-ta?
Și așa mi s-a schimbat nota.
Am aruncat sandwich-ul pus la pachet
Pe vremea în care copii primeau bani de buzunar pentru mâncare, mama încă-mi punea sandvișuri. Iar eu fudul fiind, ori mâncam pe furiș, ori dacă nu puteam, preferam să chițăi de foame și să nu mănânc.
Îmi aruncam sandvișurile pe drumul spre casă, ca să nu-mi iau cafteală.
Am chinuit vecinii
Nu de puține ori tropăiam și săream prin casă, parcă numa’ de-al dracului, ca să o enervez pe vecina de la etajul 2.
Era genul simandicos, care mereu mă pâra la mama când făceam câte o prostie pe afară. Răzvan a făcut aia, Răzvan a vorbit urât…
Am mers la cinema cu popcorn și suc de acasă
Asta e o schemă clasică, indiferent de vârstă. Voi ați văzut cât de scump e popcorn-ul la cinema? Sau cât de mult dai pe o sticlă de suc, în comparație cu prețul din magazin?
Mergeam toți blindați. Aveam haine cu multe buzunare și erau toate pline cu chestii de ronțăit.
Ne-am uitat pe furiș la TV
Am zis și mai sus că nu voiam neam să mă pun la somn. De multe ori porneam noaptea televizorul și mă uitam la diverse când trebuia să dorm.
Când eram prins în fapt, nu eram certat. De multe ori venea mama și stătea cu mine până adormeam.
Am cotrobăit în dulapul părinților
Deși nu eram profilul curios, o dată am văzut că tata avea o cutie de plastic în dulap. Nu știam ce era în ea, nu am aflat nici în ziua de astăzi.
Am așteptat să fiu singur acasă și am căutat, dar surpriză, cutia dispăruse. Când am fost mai mare i-am întrebat pe ai mei ce era în cutie, dar nu știau la ce mă refer… sau poate nu voiau să-mi spună.
Oricum, prezervative sigur nu erau…
Am uitat oala pe aragazul aprins
Când mă ruga mama să am grijă de oala de pe foc cât face ea altceva, mereu uitam. Mă uitam în bucătărie la desene și uitam complet de mine.
Eram atent doar atunci când rămâneam singur…
Am primit străini în casă
Îmi amintesc că ai mei puseseră apartamentul în care locuiam la vânzare și într-o zi, un nene a venit să-l vadă.
Eu l-am primit cum se cuvine și i-am făcut un tur al casei.
Când a venit a doua oară la noi, domnul a zis “Mi-a arătat băiatul apartamentul, îl cumpărăm.”
Am fost pedepsit vreo două zile pentru că am primit străini în casă. Partea funny este că eu ținusem minte că apartamentul se vindea la un preț mai mare și am zis cât mi-am amintit.
Au făcut ai mei profit de vreo 5.000 de euro, dar tot am rămas pedepsit.
Am furat bomboane din magazin
Nu e ideea că nu îmi cumpărau ai mei dulciuri, dar uneori n-aveam răbdare să o rog pe mama să vină cu mine. Așa că intram singur în magazinul de lângă bloc și șterpeleam câte o bombonică, din acelea care se vând vrac.
Sincer, la cât de inocent eram, cred că mă vedeau angajatele, dar nu îmi ziceau nimic. Nu făceam mare pagubă și nu luam niciodată mai multe bomboane.
Ne-am dat cu sacul pe zăpadă
Toți am făcut asta, sunt sigur. Mă dădeam cu sacul pe fund sau în genunchi, de ajungeam acasă cu dureri.
Nu îmi plăcea prea mult să mă dau cu sania, mai ales că aveam una destul de grea. Sacul era mereu cel mai practic.
Am furat flori de pe stradă pentru mama
Când înfloreau ghivecele de pe stradă, mereu șterpeleam flori pentru mama.
Dar era un fel de modă, toți copiii își fericeau mamale în felul ăsta.
Ne-am dat în picioare pe leagăn
Mi se părea că doar fraierii stau pe fund când se dau în leagăn. Îmi plăcea mereu să stau în picioare și să mă dau în acest fel.
Amețeam destul de ușor, astfel că renunțam destul de repede.
Voi ce năzbâtii ați făcut, când erați mici? Să vă aud.
